Biblioteca Județeană Marin Preda Teleorman, organizează în luna mai, o expoziție de carte dedicată vieții și operei scriitorului Lucian Blaga, având ca scop promovarea și valorificarea colecțiilor bibliotecii pentru publicul interesat.

Lucian Blaga s-a născut în comuna Lancrăm, lângă Sebeș, la 9 mai 1895 și a decedat la data de  6 mai 1961 la Cluj. A fost al nouălea copil al unei familii de preoți, fiul preotului ortodox Isidor Blaga și al Anei (n. Moga).

A fost un eseist, filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român.

Clasele primare le-a urmat la Sebeș, la școala primară germană, între anii 1902 – 1906), după care a urmat Liceul Andrei Șaguna din Brașov (1906 – 1914), iar mai târziu a studiat la Facultatea de Teologie din Sibiu (1914 – 1917), acolo unde s-a înscris pentru a evita înrolarea în armata austro-ungară.

Lucian Blaga a studiat filosofia și biologia la Universitatea din Viena între anii 1916 – 1920, acolo unde a obținut titlul de doctor în filosofie și unde a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, viitoarea lui soție.
A debutat în anul 1910 în ziarele arădene “Tribuna” cu poezia “Pe țărm” și în ziarul “Românul” cu studiul “Reflecții asupra intuiției lui Bergson” în 1914.
Inaugurată cu “Poemele luminii” 1919, opera poetică a lui Blaga cuprinde, până în 1943, încă șase volume: “Pașii profetului”, “În marea trecere”, “Lauda somnului”, “La cumpăna apelor”, “La curțile dorului”, “Nebănuitele trepte”.

Prima sa dramă, Zamolxe, apare în anul 1920 în Ziarul Voința.

Titluri semnificative ale prozei lui Blaga sunt: “Hronicul și cântecul vârstelor”, editat postum, 1965 și “Luntrea lui Caron”, editat postum, 1990.

În operele sale filosofice a fost în mare parte influențat de Friedrich Nietzsche și Oswald Spengler și a glorificat natura și misticismul național. Filosofia sa este originală, îmbinând panteismul și ortodoxia. A utilizat elemente ale expresionismului, atât în lucrările sale filosofice cât și în poemele și piesele de teatru.

Creația sa filosofică este grupată în trei trilogii:

• 1943 – Trilogia cunoașterii în trei volume: Eonul dogmatic, Cunoașterea luciferică, Cenzura transcendentă.
• 1944 – Trilogia culturii în trei volume: Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii
• 1946 – Trilogia valorilor, Știință și creație, Gândire magică și religie, Artă și valoare.
• Cea de-a patra, Trilogia cosmologică, a rămas în stadiu de proiect. Din ea autorul a publicat un singur volum, Diferențialele divine, primul din această ultimă trilogie.