Oraşul Alexandria a fost întemeiat în 1834, purtând numele domnitorului din acele vremuri, Alexandru Dimitrie Ghica, osemintele acestuia fiind depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale  Sfântul Alexandru din municipiu.

Pentru privilegiul de a fi reședință a județului s-au luptat de-alungul timpului cele trei mari orașe ale județului: Roșiori de Vede, Turnu (Turnu Măgurele) și Alexandria, fiecare fiind o perioadă reședință.

După reforma administrativă din 1864, orașul trece în categoria comunelor urbane.

În primăvara lui 1877 reședința județului se mută de la Turnu la Alexandria cu scopul de a pune la adăpost arhivele și instituțiile de bombardamentul turcilor din Nicopole, pentru ca în august al aceluiași an să se întoarcă la Turnu Măgurele.

În anul 1950, Roșiori de Vede devine reședință, apoi după formarea regiunii București, în 1952, reședința se mută la București.

O dată cu desemnarea Alexandriei ca reședință în anul 1968, la formarea județului Teleorman,  funcțiile lui se diversifică, pe lângă cea agricolă capătă și funcție industrială, de comunicație, administrativă și de conducere.

Locuitorii Alexandriei și-au adus o contribuție deosebită la lupta pentru menținerea și întărirea conștiinței unității naționale, plătind cu viețile a 678 de oameni idealul unirii tuturor românilor în timpul campaniilor din anii 1916-1918, al căror centenar îl aniversăm anul acesta.

În vremurile de demult ocupația locuitorilor Alexandriei era preponderent agricolă, folosind unelte  precum: plugul, rarița, sapa, coasa, secerea, dar nevoia de autogospodărire i-a determinat să se dezvolte, să-și diversifice preocupările, să-i preocupe și prelucrarea metalelor, a lemnului, a lânii, toate acestea presupunând folosirea unor unelte specifice.

Cu ocazia Zilelor Municipiului Alexandria, Biblioteca Județeană ,,Marin Preda” Teleorman, organizează în perioada 24.08 – 30.08.2017, la parterul instituției, o expoziție ce cuprinde documente din fondul instituției privind istoria, cultura, tradițiile și meșteșugurile alexăndrenilor. Deoarece portul popular a ieșit din viața cotidiană a locuitorilor orașului, biblioteca aduce în atenția publicului  și îi invită pe cetățenii Alexandriei să vadă  costume populare vechi păstrate de bibliotecari cu grijă de la părinți și bunici și câteva obiecte de uz casnic și meșteșugăresc.

Imagini de la expozitie: