La 5 octombrie 2026, Biblioteca Județeană „Marin Preda” Teleorman marchează împlinirea a 124 de ani de la nașterea scriitorului teleormănean Zaharia Stancu, una dintre personalitățile reprezentative ale literaturii române din secolul al XX-lea.

Cu acest prilej, instituția organizează o expoziție de carte aniversară, deschisă la Sala de lectură ”Ștefan Mitroi”, dedicată vieții și operei autorului. Expoziția reunește volume semnate de Zaharia Stancu, traduceri ale operelor sale în limbi străine, precum și lucrări de critică și istorie literară, care reflectă receptarea și locul scriitorului în literatura română.

Născut la 5 octombrie 1902, în localitatea Salcia, județul Teleorman, Zaharia Stancu și-a legat destinul literar de spațiul rural teleormănean, pe care l-a transformat într-o importantă sursă de inspirație. Universul satului, oamenii simpli, sărăcia, nedreptatea, suferința, dar și demnitatea și rezistența în fața încercărilor vieții se regăsesc în numeroase dintre scrierile sale.

Poet, prozator, publicist și traducător, Zaharia Stancu a avut o activitate literară și culturală complexă. A debutat ca poet, însă notorietatea sa este legată în special de opera în proză, în care experiența individuală se împletește cu istoria și cu transformările societății românești. Scrisul său, de o puternică expresivitate, este marcat de realism, de interesul pentru condiția umană și de o profundă sensibilitate față de lumea oamenilor asupra cărora istoria își exercită presiunile.

Romanul „Desculț”, una dintre cele mai cunoscute creații ale sale, publicat în 1948, ocupă un loc important în opera scriitorului. Cartea, inspirată din lumea satului și din experiențele copilăriei și tinereții autorului, surprinde într-o manieră memorabilă existența oamenilor săraci, relațiile sociale și formele de nedreptate ale epocii. Succesul romanului a depășit granițele țării, „Desculț” fiind tradus în numeroase limbi, contribuind la cunoașterea literaturii române în spațiul internațional.

Opera lui Zaharia Stancu cuprinde, alături de „Desculț”, volume precum „Jocul cu moartea”, „Șatra”, „Pădurea nebună”, „Dulăii”, „Ce mult te-am iubit”, precum și numeroase volume de poezie și publicistică. Scriitorul a cultivat o literatură în care memoria, experiența personală și observația socială se întâlnesc, construind personaje și situații care vorbesc despre fragilitatea, suferința, speranța și demnitatea omului.

Personalitatea lui Zaharia Stancu nu poate fi desprinsă de activitatea sa publică. A fost o prezență importantă în viața culturală românească, implicându-se în presa literară și în instituțiile culturale ale vremii și ocupând, între altele, funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor din România. Parcursul său a fost unul complex și, asemenea multor intelectuali ai secolului al XX-lea, personalitatea sa și activitatea publică trebuie privite în contextul istoric și politic al epocii.

Volumele expuse oferă publicului posibilitatea de a redescoperi opera lui Zaharia Stancu în diferitele sale ipostaze – poet, prozator și publicist –, dar și ecoul pe care aceasta l-a avut dincolo de spațiul românesc, prin traduceri și prin numeroasele exegeze critice dedicate scriitorului.

La 124 de ani de la naștere, Zaharia Stancu rămâne o voce importantă a literaturii române, iar opera sa constituie, totodată, o mărturie literară despre oameni, locuri și vremuri, despre lumea Teleormanului și despre experiențele care au modelat destinul unei generații.