Lansarea volumului

Însemnările unui medic bătrân

Autor Lucian Paraschivescu

Biblioteca Județeană Marin Preda Teleorman organizează lansarea și prezentarea cărții Însemnările unui medic bătrân, autor Lucian Paraschivescu, un nou eveniment cultural în peisajul local, sâmbătă, 15 martie 2025, ora 11⁰⁰, la Sala de lectură a bibliotecii.

Lucian Paraschivescu a fost preşedintele Colegiului Medicilor din Teleorman timp de 24 de ani şi şef de secţie pe boli interne şi cardiologie la Spitalul Judeţean Teleorman şi nu în ultimul rând, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Autorul Lucian Paraschivescu a publicat în anul 1991 primul volum în versuri „Dulce revoltă”, iar în anul 1997, volumul de proză scurtă „Maica Genica şi Epoca de Aur”, continuând cu proză satirică și eseuri. Prima carte de eseuri apărută în anul 2001, s-a numit „Cultul sufertaşului” și a fost premiată de Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti din România. Au urmat „Despotismul inocenţei”, eseuri/jurnal, „Ecoseptograma”, „Dumnezeu şi praful de puşcă”, eseuri, „Dialogurile anonimilor”, roman-eseu etc.

Lucian Paraschivescu are și o bogată activitate în domeniul picturii, despre care afirma într-un interviu publicat în 13 martie 2015, în ziarul Liber în Teleorman: „Pictura a fost absolut terapeutică pentru mine. Ieşirea dintr-un mediu în care mă simţeam bine şi găsisem destule repere profesionale şi morale m-a trezit brusc într-o altă lume. Era foarte greu să fii atâta vreme medic şi apoi să te întrebe alţii cum te simţi, dacă te dor şalele sau respiri greu… Şi atunci, pictura a fost pentru mine un gest de revoltă, un fel de a nu mă da bătut chiar atât de uşor. Totul a pornit de la un dialog stupid între mine şi un pictor consacrat, care expunea la Muzeul de Artă al judeţului. Expunea nişte măşti care mie nici nu mi se păreau extraordinare. Am ridicat o mască şi l-am întrebat cât costă. El, cu un soi de impertinenţă, mi-a răspuns că portofelul meu n-ar putea susţine o astfel de cheltuială. M-am uitat urât la el şi am plecat spre piaţă, am luat un set de pensule, nişte culori şcolăreşti, aveam nişte cartoane pe acasă, le-am aranjat şi am început să pictez şi mi-am dat seama că pictura mă linişteşte. Am vreo 80 de picturi doar aici (n.r. la cabinetul particular), în fosta sală de chirurghie…”