Duminică, 4 iunie 2017, Biblioteca Județeană “Marin Preda” a participat la Simpozionul organizat de Consiliul Local  și Primăria Comunei Islaz, cu prilejul împlinirii a 169 de ani de la Proclamația de la Islaz,  dar și de Ziua comunei Islaz, invitația fiind făcută de  primarul comunei  GEARĂ ION GHEORGHE CĂTĂLIN.

      Proclamația de la Islaz este programul adoptat la 9 iunie 1848 de mișcarea revoluționară din Țara Românească după citirea sa de către Ion Heliade Rădulescu. Islazul a fost ales de Nicolae Bălcescu ca loc al declanșării revoluției din Țara Românească pentru că atât comandantul companiei de dorobanți care avea sub pază portul și frontiera (căpitan Nicolae Pleșoianu) cât și șeful administrației erau de partea revoluționarilor. Bălcescu justifică alegerea Islazului astfel: „La Islaz, cum nici prin gând nu i-ar trece lui Vodă Bibescu, vornicului Vilar sau agăi Manu, așa ca să nu ne pună piedici”.

La eveniment a participat, pe lângă alți oaspeți de seamă și istoricul Victor Gabriel Osăceanu, colaborator și invitat din partea bibliotecii județene, care a subliniat mirajul Revolutiei care dădea nădejdi de mai bine și  cu profundă emoție a amintit textul Proclamației :

Fraţilor români,

Timpul mântuirii noastre a venit; poporul român se deşteaptă la glasul trâmbiţei îngerului mântuirii şi îşi cunoaşte dreptul său de suveran. Pace vouă, pentru că vi se vesteşte libertate vouă! Pe scurt, popolul român, recapitulând, decretă:

1. Independenţa sa administrativă şi legislativă pe temeiul tractatelor lui Mircea şi Vlad V, şi neamestec al nici unei puteri din afară în cele din întru ale sale.
2. Egalitatea drepturilor politice.
3. Contribuţie generală
4. Adunanţă generală compusă de reprezentanţi ai tuturor stărilor soţietăţii.
5. Domn responsabil, ales pe cinci ani, şi căutat în toate stările societăţii.
6. Împuţinarea listei civile;ardicarea de orice mijloc de corumpere.
7. Responsabilitatea miniştrilor şi a tuturor funcţionarilor în funcţia ce ocupă.
8. Libertatea absolută a tiparului.
9. Orice recompensă să vie de la patrie prin reprezentanţii săi, iar nu de la domn.
10. Dreptul fiecărui judeţ de a-şi alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul popolului întreg de a-şi alege domnul.
11. Gvardie naţională.
12. Emancipaţia mănăstirilor închinate.
13. Emancipaţia clăcaşilor, ce se fac proprietari prin despăgubire.
14. Desrobirea ţăranilor prin despăgubire.
15. Reprezentant al ţării la Constantinopole dintre români.
16. Instrucţie egală şi întreagă pentru tot românul de amândouă sexele.
17. Desfiinţarea rangurilor titulare ce nu au funcţii.
18. Desfiinţarea pedepsei degrădătoare cu bătaia.
19. Desfiinţarea atât în faptă, cât şi în vorbă a pedepsei cu moartea.

Imagini de la eveniment: