Antoine de Saint-Exupéry s-a născut la Lyon, la 29 iunie 1900, într-o familie aristocrată. A fost scriitor (poet, romancier, eseist), jurnalist și, nu în ultimul rând, aviator. Astăzi, cititorii din întreaga lume, copii, dar și adulți care au păstrat viu spiritul copilăriei, îl onorează drept creatorul unuia dintre cele mai frumoase personaje din literatură: Micul Prinț.

Antoine de Saint-Exupéry făcea parte dintr-o familie de cinci copii. Și-a pierdut tatăl pe când avea doar patru ani, rămânând sub blânda grijă a mamei, care și-a dorit să le asigure copiilor o educație aleasă, bazată pe cultivarea valorilor morale și a creativității. La împlinirea vârstei de 6 ani, micul Antoine a primit în dar de la mama sa o carte numită Povești trăite (Histoires vécues), o frumoasă carte ilustrată despre pădurea tropicală care i-a captat imediat atenția și nu l-a părăsit nici în anii maturității, așa încât a evocat această amintire și în Micul Prinț – în special imaginea șarpelui boa înghițind o fiară sălbatică.

Deși îi plăcea să scrie poezii și povestiri, la școală avea rezultate mai bune la științe decât la literatură. După absolvirea liceului, a urmat cursuri de arhitectură la Institutul de Arte Frumoase din Paris, după ce fusese respins la Școala Navală.

La vârsta de 21 de ani, și-a făcut stagiul militar, ca mecanic, într-o unitate de aviație. A luat cursuri de pilotaj, pe care și le-a plătit singur. A zburat pentru prima dată singur și a obținut brevetul civil după 25 de ore de zbor. În Maroc, s-a format ca pilot militar. Un an mai târziu, a fost titularizat ca observator de aviație, iar la 25 de ani a obținut brevetul de pilot profesionist.

La început, era perceput ca un aviator distrat. Din acest motiv, dar și datorită firii sale visătoare, care îl făcea să caute cu privirea luna și cerul plin de stele, i-a rămas porecla de Pique la lune („Străpunge luna”). De-a lungul timpului, a fost curier, pilot de încercare, șef de escală în deșert (Maroc) și director al companiei „Aeroposta Argentina”. De asemenea, a făcut parte din serviciul de presă Air France și a fost reporter pentru Paris Soir în Spania și Germania.

Experiența din domeniul aviației și-a spus cuvântul asupra întregii sale creații. În 1926, revista Le Navire d’argent (Nava de argint) i-a publicat o nuvelă cu titlul Aviatorul. Primul său roman, Curierul de Sud, a apărut în 1929 și s-a bucurat de succes. Romanul Zbor de noapte, recompensat în 1931 cu Premiul Fémina, a luat naștere în urma experienței sale în efectuarea zborurilor de noapte pe liniile africane. Datorită reușitelor sale literare, Antoine de Saint-Exupéry devenise cel mai celebru aviator francez al momentului, prezentat de editori și librari ca „pilot-scriitor”. Cunoscuta marcă Guerlain a creat un parfum numit Zbor de noapte, iar în America a fost realizată o adaptare cinematografică a apreciatului roman.

La intrarea Franței în cel de-al Doilea Război Mondial, Antoine de Saint-Exupéry s-a înrolat ca pilot de război. Misiunile efectuate în anii 1939-1940 au stat la baza romanului Pilot de război. Pe 31 iulie 1944, avionul său s-a prăbușit în zona Mediteranei; locul prăbușirii a fost identificat în anul 2000, când s-au găsit părți din avion în largul Marsiliei. Antoine de Saint-Exupéry a primit însemnul de Cavaler al Legiunii de Onoare, pentru meritele în aeronautica civilă, iar pentru calitățile sale literare, a fost numit Ofițer al Legiunii de Onoare de către Ministerul Educației Naționale din Franța.

Scriitorul era și un bun desenator. Poeziile sale, compuse pe când era elev, erau însoțite de desene în creion sau cerneală. În anii ′30, umplea paginile caietelor cu stele, planete, munți, avioane, câini, pisici și oi. În scrisorile către prietenul său Léon Werth, căruia i-a dedicat Micul Prinț, se iveau din loc în loc omuleți stând pe marginea unei planete, uneori decorată cu flori; acești omuleți, schițați în cerneală neagră și creion albastru, aveau deja chipul luminos și adorabil al Micului Prinț.

Editorul american al scriitorului, Eugene Reynal, a fost cel care i-a sugerat să scrie o poveste pentru copii, în care să dea viață omulețului plin de candoare a cărui imagine spunea că o poartă în inimă. Antoine de Saint-Exupéry a hotărât să ilustreze el însuși Micul Prinț, realizând numeroase desene, din care doar câteva au fost selectate pentru ediția tipărită a poveștii. Micul Prinț a fost publicat în 1943 la editura americană Reynal & Hitchcock, în engleză și franceză. În Franța a văzut lumina tiparului abia în 1946, la doi ani după dispariția în misiune a scriitorului-pilot.

Micul Prinț s-a vândut în întreaga lume în peste 200 de milioane de exemplare, situându-se în topul celor mai bine vândute cărți după Biblie. Cartea cunoaște nu mai puțin de 400 de traduceri oficiale, în 115 limbi și dialecte.

Întreaga operă a lui Antoine de Saint-Exupéry este însuflețită de valori umaniste precum prietenia, responsabilitatea, grija față de mediul înconjurător, altruismul, respectul, solidaritatea, multe dintre ele fiind exprimate și în parabola fermecătoare a Micului Prinț. Scriitorul este în egală măsură un om de acțiune și un artist, punând în pagină imagini de o mare sensibilitate poetică, dar care ne provoacă să ne transformăm visurile în fapte, călătorind printre stele, cu un bagaj plin de întrebări, alături de omulețul-filosof care își poartă cu sine iubirea nepieritoare pentru floarea sa de trandafir.