Ion Agârbiceanu

Biblioteca Județeană Marin Preda Teleorman aduce în atenția utilizatorilor viața și opera scriitorului Ion Agârbiceanu, prin expoziția de carte din fondul secției Împrumut pentru copii.

Scriitor, ziarist şi prozator român, adept al semănătorismului, continuator al Şcolii Ardelene, parlamentar, academician, protopop unit al Clujului, Ion Agârbiceanu se naște la 12 septembrie 1882 în satul Cenade, nu departe de Blaj, fiind al doilea copil, din cei opt, ai lui Nicolae Agârbiceanu şi ai Anei, născută Olariu.

În foiletonul ziarului „Unirea” din Blaj, la sfârşitul clasei a VII-a, i se publică primele versuri. În acelaşi ziar, în aprilie 1900, debutează cu schiţa În postul Paştelui.

Spre sfârşitul anului 1905 apare, editat de „Luceafărul”, primul său volum de schiţe şi povestiri intitulat De la ţară. Lecturile Anna Karenina şi Doamna Bovary îl duc la elaborarea primului său roman, Legea trupului, apărut în volum în 1926. Arhanghelii, cel de-al doilea roman, apare în volum la Editura Luceafărul din Sibiu în anul 1914. În vara anului 1915 scrie al treilea roman, Legea minţii — Povestea altei vieţi, la baza căruia stă concepţia etică creştină, acesta fiind publicat în 1927.

În anul 1927 primeşte Premiul Naţional pentru proză.

Între anii 1930—1937 publică în revistele ardelene: „Darul vremii”, „Cluj”, „Societatea de mâine”, „Gând românesc”, „Pagini literare”, „Familia”.

În anul 1942 apare romanul de factură autobiografică Liceean… odinioară, reconstituire a vieţii de elev de la Blaj. Apar romanele În pragul vieţii şi Domnişoara Ana.

În 1944 apare în volum un nou roman, Vâltoarea.

O serie de lucrări rămân nepublicate: romanele Frămantări, Prăbuşirea şi Sfântul.

Romanul Prăpastia este publicat ulterior în „Revista Fundaţiilor”. Tot din aceasta perioada datează şi naraţiunea Valurile, vânturile… şi romanul Strigoiul. Fragmente din unele scrieri rămase în manuscris au apărut în cursul anilor 1957 şi 1962 în revistele „Steaua”, „Gazeta literară” şi „Tribuna”, cu prilejul sărbătoririi scriitorului la împlinirea a 75 şi, respectiv, 80 de ani de viaţă.

La 28 mai 1963 se stinge din viaţă la Clinica Medicală din Cluj, în urma unui infarct miocardic. A fost înmormântat în cimitirul Hajongard din Cluj. Mormântul său a fost declarat monument istoric în anul 2012.

Expoziția poate fi vizionată în perioada 11 – 29 septembrie 2023 la parterul bibliotecii.